Costin D. Neniţescu
Costin D. Nenițescu a fost unul
dintre cei mai mari chimiști români, care s-a născut la 15 iulie 1902, în București
și a murit la 29 iulie 1970, în Bușteni. Rezultatele muncii chimistului Costin Nenițescu
se văd în cele 262 de articole originale
și 21 de brevete.
După ce a terminat liceul în București, la Colegiul Național “Gheorghe
Lazăr” a început în 1920 studiul chimiei la Universitatea ETH din Zurich, Elveția.
A fost fascinat de lucrările chimistului german Hans Fischer și se mută în 1922
în München unde își termină studiile în 1925 cu doctoratul condus de Hans
Fischer (laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1930), mentorul său științific.
S-a întors în țară, unde între anii 1925 și 1935 este profesor la
Universitatea din București și predă cursurile de chimie organică și chimie
generală, iar din 1935 ocupă prin concurs catedra de chimie organică de la
Institutul Politehnic București. În 1928, la 26 de ani, publică prima ediție a
fiecăruia din cele două tratate, „Chimie organică” și „Chimie
generală”. Foarte multe generații au învățat și încă învață după aceste cărți,
acum singurele cărți de specialitate în limba română care se ridică la nivel
occidental. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România
începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular din 20 decembrie 1936.
Costin Nenițescu a afirmat:
„De la profesorul meu (Hans Fischer) am învățat nu numai știință dar și
ceva ce nu se regăsește în cărți. Am învățat, între altele, datoria de a îndrăzni
abordarea unei probleme grele oricât de mult ar dura și oricât efort ar
cere”. Și într-adevăr niciodată nu a dat înapoi în fața dificultăților
ivite. Nu a renunțat la sinteza unui intermediar necesar, nici când aceasta
cerea 12-13 faze consecutive și care, cu toată acuratețea în tehnicile
experimentale folosite, ducea la randamente globale de numai 1- 2%. Mai mult,
când intermediarul obținut cu atâta trudă nu a dat rezultatul scontat a avut tăria
să reia încercările pe alte și alte căi.
De pe poziția avantajoasă a unei priviri retrospective, la câteva
decenii de la publicarea ei, creația științifică a profesorului Nenițescu ne dezvăluie o forță de anticipare cu totul remarcabilă.
El a intuit în mod genial unele din cele mai importante direcții pe care se va
dezvolta chimia organică și a adus contribuții de bază la întemeierea acestora
(de exemplu: chimia reacțiilor decurgând prin ioni de carboniu). Activitatea științifică
vastă a chimistului Costin D. Nenițescu s-a bucurat de o largă recunoaștere în opinia publică
științifică internațională. Una din dovezile în acest sens o constituie faptul că,
la cea mai importantă lucrare monografică în acest domeniu, „Carbonium
Ions”, apărută în SUA, profesorul Nenițescu a fost invitat să contribuie cu două mari
capitole.
Costin D. Nenițescu spunea: „ca
să poți să transmiți știință, trebuie să fii tu însuți creator de știință sau
cel puțin, să te străduiești să fii”. Există compuși organici și reacții care
îi poartă numele. De asemenea a fost pionierul aplicării metodelor fizice în
chimia organică în România. Dar personalitatea sa nu poate fi disociată de
calitatea de profesor, de om de învățământ. Mai mult, s-ar putea spune chiar că
acesta este aspectul cel mai reprezentativ ca și cel mai bogat în consecințe al
vieții sale. El însuși s-a considerat întâi profesor iar studenții i-au răspuns
cu aceeași dragoste numindu-l „Magistrul” lor. Și-a impresionat
profund elevii prezentând frumusețea chimiei organice într-un mod foarte logic și
captivant.
Cunoștea arta de a folosi, cu un randament maxim, calitățile specifice
fiecărui coleg de muncă, reușind astfel crearea unei școli de cercetare
recunoscută în România și în străinătate. Avea o cultură umanistică care îi
uimea pe toți cei ce au avut prilejul să discute cu el. Cunoștea clasicii și
literatura modernă, civilizația sumeriană, ca și cea a vechilor egipteni și mai
ales vasta civilizație cretano -greacă îi erau tot atât de familiare ca și istoria
țârii desprinsă din filele cronicilor, admira pictura impresionistă, iubea
muzica, îndeosebi Bach, Mozart sau Schubert. Cercetările și cărțile scrise de
Costin D. Nenițescu vor continua să
ghideze
generațiile viitoare de chimiști.
